Astenia sarbatorilor...

Mai sunt cateva zile si aci-s Pastele!Nu demult a fost Craciunul,Anul Nou...nici nu stiu cum a trecut vremea asa!?!
Defapt,stiu...cat eram copii,adolescentii,n-aveam noi nici o treaba...era lumea noastra...acum cu atatea griji,responsabilitati,nu vezi altceva decat lucru si acasa...uiti pana si ce zi ii...te bucuri daca prinzi un weekend liber si mai iesi undeva sa nu tampesti de atata monotonie,rutina!Macar atata!
Dar "riscu' meseriei"!Trebuie sa inveti sa te organizezi in asa fel incat sa faci si altceva pe langa servici ca doar nu o sa ii chemi pe ai tai sa vina sa-ti faca tie treburile!Bine,chestia asta ii valabila pentru cei care nu mai stau cu mami si tati..desi,sunt inca multi in situatia asta,unii prea tineri,altii din comoditate,ajungand chiar niste "paraziti"...altii,ca nu au ce face,sunt nevoiti,constransi de tot felul de situatii,imprejurari sa convietuiasca cu ai lor.Ar fi multe de spus si pe tema aceasta,dar momentan sunt prinsa de "astenia" sarbatorilor-ma gandeam ca nu pot zice "febra"ca aia ii de obicei in sezonul rece :)) amu ii primavara :D si,in plus,chiar ca ii oboseala insotita de slabiciune fizica!:))
Si nu-i de mirare,dupa atata curatenie generala ce trebuie sa faci...mai rau ii de saracii barbati,care nu prea sunt ei obisnuiti cu de-astea,si cand stiu ca vin sarbatorile,atunci ar face orice,ar merge oriunde,ii apuca toate durerile de spate,articulatii numa sa nu ii trimiti jos in spatele blocului la batut si periat de covoare!Nu zic de aspirat si sters prafu' ca la aia unii sunt mai experti ca noi! :)) Apropo,un lucru ce nu imi place atunci cand fac curatenie(noteaza-ti :D )->sa sterg praful!!!
De multe ori trag de timp sau chiar aman toata chestia din cauza asta,ca stiu ca trebuie sa sterg si praful!Prefer sa fac altceva...acasa negociam cu surioarele si mai scapam de chin,dar azi nu am avut incotro si a trebuit sa ma sacrific in cele din urma!Nu ma intreba cat a durat,n-ai vrea sa stii! :))
Asadar,gata si cu treburile gen curatenie,mancare(cei care au postit s-au rezumat la ceva simplu,si-au scapat de o grija...unul din avantajele postului),ramane doar sa ne pregatim sufleteste,spiritual pentru marea Sarbatoare,cea a Invierii Domnului!
Aaa...si pana atunci,pentru o alta zi de lucru :D hellooo!rutina,ai uitat?!maine o iai de la capat...

Alta mancare de peste...

"Ce vrei sa te faci tu cand o sa fii mare?" asta era una dintre cele mai comune intrebari la care trebuia sa raspunzi atunci cand erai mic...fireste ca,toti,in necunostinta de cauza,raspundeam ba doctorita,politist,pompier,ba invatatoare...ca apoi sa cresti si sa realizezi ca tre' sa te reprofilezi...la cat ii de platit un job in invatamant nu-ti mai vine sa-ti rozi coatele prin scoli,apoi sa "iti manci capu' si nervii"cu tot felul de idioti si batuti in cap!!!
Asadar,pentru cei/cele care si-au urmat visu' in privinata asta,toate felicitarile mele,tre' sa fiti foarte tari fratilor,ca eu una n-as avea nervi si rabdare pentru asa ceva...la capitolul rabdare stau cel mai prost...da stiu...trebuie sa lucrez la asta...da,oricum,am inteles ca se dobandeste odata cu inaintarea in varsta,iar eu deja imbatranesc :)))
Da,ca despre asta ii vorba aci...incet,incet dar sigur,am crescut...bine amu,nu in inaltime asa mult ca nu o fo de unde :D si in plus,nu pot fi perfecta,nu!?:))) ...si maine-poimaine ajung la o varsta care ma face sa cad pe ganduri...cand/cum naiba a trecut atata timp?!?inca nu realizez...si nu ma simt...da mi-s matura in adevaratul sens al cuvantului!!!
Si culmea,ca cei din jur se asteapta sa ma comport si sa fiu ca atare!
Cel mai aiurea ii ca lumea asociaza maturitatea sau nush,faptul ca ai o varsta,cu viata de familie,casatoria:"nu te mariti/insori?"cea mai comuna intrebare atunci cand esti deja mare!!!
Si cum sa raspunzi la o asemenea intrebare la ce mentalitate au unii in ziua de azi?!!?daca ii spui "pai stii...am vreme,nu inca..."vine si iti baga aia cu"eu la varsta ta aveam deja 2 prunci,tu ce astepti?"sau ii zici ceva gen"pai trebuie sa ma realizez profesional,financiar sa pot oferii ceva familiei mele"ti se raspunde cu"apoi pe vremea mea nu erau atatea si iaca-ta n-am murit pentru aia...eh...tineretu' din ziua de azi"
Nu zic ca nu au si ei dreptate,dar erau alte vremuri...desi nu erau atatea si ca sa ai ceva trebuia sa stai la coada pentru el,da' toti aveau un servici,care de bine de rau,asa cum a fost...era!si erau banii,ca,doar asa,au multii noroc azi cu locuinte si averi stranse in epoca de aur...Azi,in schimb,ai tot ce vrei atata timp cat ai bani!si bani de unde sa ai daca abia iti gasesti un job undeva...ce sa iti mai permiti sa comentezi sau sa iti negociezi salaru' ca,totusi,ai o nenorocita de diploma...cum ai facut rost de ea,ei bine amu,partea a 2-a ...nu intru in polemica,cel putin,amu nu ii cazul!
Prin urmare,nu trebuie sa fii casatorit(a) ca sa fii responsabil,un alt cuvant asociat maturitatii...sau fiind legat de o persoana nu te face neaparat sa fii matur!
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit...toata lumea vrea o familie la un moment dat...dar momentul ala dat ii atunci cand ii pentru fiecare in parte,nu ii ceva general valabil,sau de incadrat intr-o limita de varsta sau mai stiu eu,chestii d-astea foarte comune si,din pacate,nu numai zonele rurale,unde se mai inteleg/explica astfel de judecati/mentalitati...
Oricum,nu stii niciodata ce ti-i dat,da' se spune ca toate lucrurile au vremea/timpul lor,asa ca, de ce am forta sau am face ceva numai de dragul de a fi facut,ca asa trebuie,ca asa zic unii,ca asa ii mentalitatea majoritatii?Au facut-o destui,de ce s-o fac si eu?!
Cat despre mine,eu inca ma simt si sunt o copila de multe ori,si,mereu o sa fiu,intr-un fel sau altul,dar asta nu inseamna ca nu pot sa ma comport sau sa fiu matura!
Maturitatea nu ii definita de varsta...o dobandesti in timp,in diferite circumstante,imprejurari...etc...iar daca ai o varsta nu inseamna ca trebuie sa si arati cata maturitate zace in tine!!!Parerea mea ;)

Ca mustele la soare...

Nu bine a dat caldura ca deja incepe lumea sa-si dea din tzoale,sa-si scoata decapotabila din garaj,sa-si unga lantu' la bitza...etc...ca deh,a venit primavara si doar nu o sa fii tu mai fraier sa stai in casa,la ce vreme ii afara,si tre' sa profiti,nu?logic...
Cam greu lucru,totusi,dupa ce ai hibernat toata iarna si ai strans pe tine straturi bune,sa iesi la o miscare...te ia moleseala,te pui pe o banca si mai ca nu-ti vine sa dormi la ce placut te incalzeste soarele...ce sa mai lucri,cum sa te misti cand ai lenevi acolo toata ziua?!noroc cu lumea ce se perinda in jurul tau,ca altfel...asa ca,te muti la o terasa ca sa fii "undercover"...in afara de ospatara,numai tu stii cat ai stat in fata sucului ala...
Eh, nah..hai ca mi-s rea...am exagerat nu?:D

In general,fetele sunt cele mai obsedate de felul cum arata,se streseaza daca pun un kg in plus,alea alea...dar,uneori sunt mai lenese decat baietii,care,saracii,toata iarna trag la fiare,mai merg la un fotbal in sala...incearca sa-si faca loc pentru "burta de bere" de la vara...macar sunt motivati...pe cand noi,speram in diete minune-5kg in 7 zile,etc...cata naivitate si prostie,nu?!Si totusi,revistele de specialitate se vand si inca bine...

Ok,nu mai generalizez...referitor la mine :D ca norocu' nu trebuie sa tin cure sau mai stiu eu...cat de cat mi-am mentinut greutatea de-alungul anilor,cu mici exceptii,dar per total ii ok..cel putin asa zic eu...ca altii au alta parere..problema lor...nu zic ca nu tin cont de asta,dar atata timp cat eu ma simt bine cu greutatea mea,nu ma stresez !Cata "modestie" pe capul meu:))Deal with it!!!sau scrie la Comentarii!! :))
Oricum,exista tot timpul loc de mai bine,dar ba nu-s resurse,ba nu-i timp...chef...dar mereu sunt scuze!!!Alea se gasesc rapid cand ii vorba de a face un efort in plus,de a te sacrifica sau abtine de la ceva!si cand vine vremea de a suporta consecintele inactivitatii noastre,ne plangem si ne compromitem si mai tare,ca daca tot nu am facut nimic pana acum ce rost mai are?!
Din pacate,asta ii mentalitatea multora dintre noi,si aici nu vorbesc numai de inactivitatea fizica,dar si ce cea spirituala,morala,civica,etc...de multe ori preferam sa fim inactivi,indiferenti,imuni la ceea ce se intampla in jurul nostru si ne compromitem in tot felu' de situatii,ne lasam dusi de val,ii mai convenabil,comod...dar suntem toti mari in gura si ne punem la status citate gen:"be the change you want to see in the world"...
Ce schimbare?!...sa fim seriosi...prea mare efortul!

Hop si eu...

M-am tot gandit in ultima vreme sa-mi fac si eu blog,ca ii la moda..se pare ca de la presedinte,ministri...mai tot romanu' ce are un calculator,sau cel putin are acces la unu,are,pe langa "n'spe' mii de "profile"pe tot felul de site-uri,si un blog.
Asadar,sa nu raman mai prejos sau pe langa...hop si eu...
Eu de ce nu mi-as scrie frustrarile,problemele,experientele?!ca deh..daca tot nu mi-am facut "jurnal"ca majoritatea fetelor,macar amu sa recuperez...si in plus,pana si pshihologii iti recomanda o terapie de genu...bine..mai putin partea de a-ti face publice toate astea,dar,de ce sa nu le publici?!de ce sa nu stie si altii ce tampenii ai facut,sau chestii de genu'...ca de aia ii Blog:))
Unora le place sa fie la curent cu tot felul de chestii,barfa-i in floare..asa ca,de ce sa nu se hraneasca direct de la sursa:)



Daca,in asa zisa mea experienta,am invatat ceva,e ca orice faci/zici la un moment dat,intr-un fel sau altul,acel lucru se va rasfrange in viitor,daca nu,in cel mai rau caz,se va intoarce impotriva ta.Nu trebuie sa fii geniu sa iti dai seama de aceasta,stiu,dar tin sa imi incep pledoaria pornind de la acest aspect,pe atat de banal,atat de adevarat si profund.
Inca de mic copil imi zicea maica-mea"ce tie nu-ti place,altuia nu ii face".Probabil de la ea mostenesc naivitatea ,increderea prea mare in oameni...se bazeaza mereu pe Justitia Divina daca cineva ii insela asteptarile,tradeaza increderea sau,mai rau,profita de aceste "slabiciuni" dar nu intorce raul.In schimb,tatal meu e o persoana mai realista,mai cu picioarele pe pamant,sa zic asa..."tu vezi numai ce ii bun in oameni dar,tine minte,pe unde treci tu amu,eu am trecut demult"...si ce ciuda aveam in mine cand avea dreptate in legatura cu anuminte probleme,persoane,pe care,eu,datorita increderii si a naivitatii mele,le aparam cu atata incapatanare si datorita orgoliului nu vroiam sa recunosc si sa accept nici in ruptu' capului!
Am invatat multe de la amandoi,dar am invatat si din greselile mele...cel putin din unele...ca pe unele am tendinta sa le repet :D Ironic,nu?!De cate ori,stii ca"you've been there,done that"si nu o iesit cum ai vrut si poate ai avut si de suferit,dar,totusi,vrei...si...o s-o faci din nou?!?pentru ca nu degeaba se zice ca"in tot raul ii si-un bine"!exista ceva acolo care te face sa revii,sa repeti aceleasi tampenii..sau poate numai eu sunt asa...Da,mnoah,recunosc...imi place drama...intriga...nesiguranta,uneori...ma hranesc cu chestii de genu'...daca totul ii clar,evident,perfect,sigur,ok...aici ma refer si la situatii,relatii,persoane...ma plictisesc repede...unde ii farmecul in perfectiune,siguranta?!nu zic ca nu ii bine sa tinzi la perfectiune,este un drum ce te formeaza,sau sa ai o oarecare siguranta in general vorbind...dar daca toti am fi perfecti,nu vad rostul...la fel...daca stii ca esti sigur de ceva /cineva...ajungi sa iai acea situatie/persoana "for granted",de-a gata,ca si cum ai merita-o,sau iti apartine...si de-aici pornesc o droaie de chestii complicate si probleme gen rutina,plictiseala,obisnuinta,infidelitate,etc...dispare farmecul acela...toti stim cum ii cand cand vrei ceva...cat entuziasm,munca,inventivitate,spontaneitate,daruire,perseverenta...doar ca sa obtii acel lucru...nici nu stim de ce suntem capabili sa facem,ce limite depasim,cum ne simtim cand vrem ceva pana nu suntem in situatia aceea...si ironic,cand il ai,de multe ori,esti dispus sa uiti de toate cele prin ce ai trecut si sa il consideri ca pe un lucru obisnuit,ce trebuia sa il ai..si atata tot...aiurea,nu?oamenii,in general,vor mai mult odata ce au obtinut ceea ce au vrut,si nu zic ca ar fi un lucru rau,ii chiar bine(dupa 4 ani de liceu,tot ceea ce mi-a scris dirigintele clasei in albumul de absolvire a fost"sa nu te lasi niciodata multumita cu ceea ce ai,sa vrei mai mult")dar uita de multe ori de ceea ce au deja si nu pretuiesc acel lucru,acea persoana/situatie sau nu il/o trateaza/apreciaza la adevarata valoare!
Stiu ca vorbesc in general...dar in mare,cam despre asa ceva o sa scriu...,despre chestii si lucruri general valabile...aplicate,traite si privite din punctul meu de vedere!